VIOREL ILISOI - Prezentare (Viorel Ilisoi - O isprava, doua ispravi...)

Viorel ILIŞOI

O ispravă, două isprăvi...

Viorel ILIŞOI se poate lăuda cu cel puţin două isprăvi. Mai întîi, cu naşterea lui, în condiţii sălbatice, la 13 februarie 1968, într-un sat tiranizat anual de revărsările Prutului; nu oricine ar fi putut face asta în acele condiţii...; fiinţa lui moale şi nehotărîtă s-a dezvoltat viguros, micul şi căcăciosul poet Ilişoi crescînd, asemenea unui Făt-Frumos, în trei zile cît alţii 'n 72 de ore. Fiind băiet, păduri cutreiera. Tot hoinărind, a ajuns în Bucureşti, la cotidianul "Naţional", unele articole fiindu-i răsplătite cu o halviţă impozantă: premiul "Reporter Numărul Unu", acordat de Fundaţia Română pentru Jurnalism (1999).

A doua ispravă a făcut-o în ianuarie 1990, renunţînd la catedra de română-franceză din usturoiatul sat Copalău, unde spălatul pe dinţi era sport extrem, şi intrînd în gazetărie. Repede a ajuns la puşcărie, în 1992, pentru un pamflet. Dar nici de puşcărie n-a avut parte:

condamnat la trei luni de închisoare, cu executare, a fost dat afară după nouăsprezece zile, în urma indignatei gălăgii a presei din străinătate. A fost primul ziarist român închis pentru delict de presă; după aceea, fiecare scribăcios arestat a fost tot primul. De la rebeluţie încoace, Viorel Ilişoi trăieşte din scrisul-la-gazetă, cu un pix fără prezervativ, încă visînd la cărţile de proză pe care le-ar fi putut scrie dacă nu s-ar fi înhămat la ziar. Poezele comite involuntar, cînd i se întîmplă să se îndrăgostească. A reuşit o dată să devină tătic, dar păstrează secretul acestei irepetabile realizări.

Un reportaj din Mana, satul basarabean în care s-a născut fiorosul, destabilizatorul Paul GOMA, naşte între ziarist şi marele scriitor francez de limbă română o prietenie susţinută prin corespondenţă (a se vedea: Paul Goma, "Adameva", "Jurnal de noapte lungă"). Bătut la cap de Goma, părinteşte, delăsătorul Ilişoi adună într-o carte o parte din interviurile serioase, realizate în intervalul dintre reportajele neserioase despre babe violate şi gîlcevi politice, interviuri publicate mai ales în "TIMPUL", revistă de cultură ce se încăpăţînează să apară, la Iaşi, pe barba lui Liviu Antonesei. Intitulată "Cultura în vreme de tranziţie", cartea pe care deocamdată nimeni nu vrea să o publice (din cauza celor aproape o mie de pagini intracopertine), surprinde din toate poziţiile zvîrcolirile culturii româneşti pe tăciunii obsedantei tranziţii; apar acolo nume ca Alexandru Paleologu, Şerban Foarţă, Ştefan Augustin Doinaş, Alex. Ştefănescu, Cezar Ivănescu, Mihail Şora, Augustin Buzura, Emil Brumaru, Eugen Simion, Gellu Naum, Nicolae Breban, Ioana Crăciunescu, Laurenţiu Ulici, Mihai Ursachi, Sorin Antohi, Mircea Nedelciu, Silviu Purcărete, Nichita Danilov, Nicolae Manolescu, Octavian Paler, Pavel Câmpeanu, Radu G. Ţeposu, Stelian Tănase, Thomas Kleinninger, Traian T. Coşovei, Victor Rebengiuc, Zigu Ornea etîcî şi încă vreo sută. Peste o sută. Cartea ar putea deveni utilă peste vreo sută de ani, cînd ar putea să lumineze înaintea arheologilor culturii, chitiţi să penetreze tunelul tranziţiei. Aşadar, fiţi pe fază: nu pierdeţi, peste o sută de ani, debutul ziaristului Viorel Ilişoi. Tot atunci s-ar putea ca el să mai debuteze o dată (cu cît mai des, cu atît mai bine!), de data asta cu un interviu-fluviu cu slutul Cezar Ivănescu. Dar "Kagemusha. Şapte zile cu Cezar Ivănescu", un interviu de 400 de pagini făcut la foc automat, nu poate apărea în timpul vieţii Poetului, fragila literatură română postbelică neputînd rezista la un asemenea şoc, fiind reierarhizată şi trîntită violent cu cracii în sus de însuşi insuportabilul Ivănescu, încă tînăr şi la trup curat. O altă carte, de reportaje mişto, (aşa cum au fost gîndite şi scrise, nu cum le-a ajustat procustul presei), stă la rînd să apară. Plus două volumicole poezeşti şi o culegere de note de plată la restaurante - cu mare valoare documentară pentru posteritate.

În ultimul an al vieţii lui de pînă acum, 2003, Ilişoi a debutat doar pe Internet, moşit de poetul Cornel Armeanu - refugiat în binele american, web-master -, după ce a mai debutat insistent cu pozioare în "Familia", "Timpul", "Cronica", "Luceafărul", "Ateneu", "Agora", "Hyperion", "SLAST", "România literară" şi încă vreo două-zece. Reporterul special de la "Naţional", Viorel Ilişoi, îşi doreşte să devină şomer, să fie întreţinut de Mihaela, nevastă-sa, învăţătoare, iar el să stea boiereşte în bucătărie şi să scrie, nu să presteze.

NOTĂ: Fotografiile de mai sus fac parte din recuzita specială a unui reportaj despre CERŞETORI. Faimosul cerşetor... l-aţi recunoscut, desigur, nu-i altul decît delicventul reporter special Viorel ILIŞOI de la Jurnalul NAŢIONAL care, după ce şi-a făcut "$uma", a comis chiar reportajul cu pricina! Încă o ispravă...