Muzeul National al Agriculturii - Pâine si cuptoare

Context

În anul 2004 M.N.A. a înregistrat un adevărat record: 37 de evenimente muzeografice. Programele "Casa Pâinii" şi "Noi-Voi" (constante în exprimarea muzeului) au atras peste 35 000 vizitatori, cifră deloc de neglijat pentru un muzeu aflat în "provincie", cu sediul într-o localitate cu doar 55 000 locuitori şi cu un buget de 4 miliarde de lei cu care trebuie administrate un muzeu, un parc (cca 2 ha) şi o biserică-monument istoric şi de arhitectură.

Au contat, desigur, în economia acestor programe, sponsorizările, donaţiile, veniturile proprii realizate de muzeu şi, nu în ultimul rând, calitatea managementului, disponibilitatea angajaţilor la performanţă şi sprijinul Episcopiei Sloboziei şi a Călăraşilor.

Precizări necesare

1. Betleem = Casa pâinii, lb. ebr.

2001, joia din săptămâna patimilor ("Ziua Azimelor").

P.S. dr. Damaschin Coravu, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, aflat la prima sa vizită la Muzeul Naţional al Agriculturii, impresionat de patrimoniul şi de traseele expoziţionale ale acestuia şi binecuvântând belşugul de pâine adunat din satele României şi arătat în expoziţia care se inaugura, se pronunţă:

" Muzeul Naţional al Agriculturii , un Betleem al României"

Este, poate, pentru prima dată în istoria muzeelor din România, când , la Slobozia, un muzeu al agriculturii crează o amplă stare de apartenenţă la comunitate printr-un program specific începător cu Rugăciunea Domnească şi săvârşit într-o biserică de parohie ("Buna Vestire"), monument istoric şi de arhitectură, având ca liant un spaţiu verde de odihnă şi reflexie.

În câţiva ani, M.N.A. a devenit un reper de regăsire într-un mediu familiar şi de recunoaştere socială. La Slobozia, prin lucrarea M.N.A. şi a Bisericii, s-a născut o OBŞTE!

2. Presa comentează:"... un traseu expoziţional care urmează sensul destinului uman, de la naştere la îmormântare, reuşind astfel să concretizeze în forme şi simboluri multiple istoria vie a civilizaţiei umane, de la origini până în prezent, coagulată în jurul nucleului existenţial şi - deopotrivă - spiritual al supravieţuirii şi dăinuirii omului în timp: "Pâinea noastră cea spre fiinţã".

Din acest punct de vedere, expoziţia "Casa Pâinii s-ar putea să fie, prin îndrăzneala concepţiei, anvergura şi complexitatea organizării ei, un eveniment unic în lume."

(Ion Zubaşcu, România liberă, nr.3133,11 iulie 2000)

Impresiile unui specialist străin

"Cette superbe exposition sur le pain est un fait de plus remarquable demonstration du talent de museographe de Rãzvan Ciucã et de son equipe! Răzvan reussit en effet cette prouesse de combiner, d'associer, les aspects purement techniques de l'agriculture sous tous ses aspects aux valeux symbolique qui leur abondence dimension culturelle."

(Prof.univ.dr. Jean-Jacques Van Mol,

Universitatea liberã din Bruxelles,

30 aprilie 2000)

4. Programul este fundamentat de peste 15 ani de cercetări pe teren şi de cabinet. Rezultatele cercetărilor au fost valorificate, an de an, prin expoziţii, simpozioane, CD-uri, filme documentare (prezentate de posturile TVR 1, TVR2, ProTV, Antena 1 etc.) şi ample reportaje foto.

Menţionăm câteva dintre manifestările de anvergurã.

La a-V-a ediţie a Zilelor de Etnologie Europeană Comparată "De la Moară la Cuptor-Tehnici şi Simboluri", organizată de Societatea Europeniştilor ( Bruxelles) şi Societatea de Antropologie Culturală din România, cu sprijinul Ministerului Culturii, Universitãţii din Bucureşti şi al Muzeului Agriculturii , în România (1991), reunind specialişti (etnologi, istorici, antropologi etc.) din Europa (Belgia, Franţa, Olanda, Grecia, Bulgaria, Rusia, România ş.a.), M.N.A. a susţinut comunicări ştiinţifice însoţite de expoziţii foto-documentare ("Pâinea-forme funcţii şi simboluri", "Cuptoarele de pâine din Câmpia Bărăganului") şi a organizat o excursie de studiu în judeţul Ialomiţa (Grecii de Jos, Fierbinţi - Târg, Dridu, Jilavele), de maxim interes: mori, brutării (tradiţionale şi actuale), gospodării ţărăneşti cu diferite tipuri de cuptoare tradiţionale (unde s-au făcut şi demonstraţii de modelare şi coacere a unui bogat repertoriu de pâini), biserici şi mănăstiri (pâinea cultică şi rituală în contextul serviciului religios), degustări de pâini şi alte preparate tradiţionale, folclor specific.

Muzeul Naţional al Agriculturii a organizat, la Slobozia (1991), în colaborare cu Muzeul Sa Domme Farra-Quartu S. Elena, Sardinia, Italia simpozionul româno-italian "Pâinea în civilizaţia omenirii" (comunicări ştiinţifice, expoziţii, filme documentare, spectacol folcloric).

La manifestarea-concurs "Sărbătoarea Pâinii", Slatina, jud. Olt, 1993, M.N.A. a obţinut Premiul I pentru comunicările şi expoziţiile prezentate.

În 1994, în cadrul expoziţiei "Une vie de pain. Faire, penser et dire le pain en Europe", organizată de Universitatea liberă, Institutul de Sociologie şi Creditul Communal din Bruxelles, Muzeul Naţional al Agriculturii a prezentat obiceiuri agrare româneşti (recuzită, iconografie, texte explicative asupra obiceiurilor, texte folclorice) şi pâini rituale/cultul morţilor, iar d-l Răzvan Ciucă este colaborator la studiul "Les servitudes du ble. Les techniques de l'agriculture cerealiere" publicat în lucrarea "Une vie de pain", Bruxelles, 1994.

În 1995, la Congresul Internaţional al Muzeelor de Agricultură, ediţia a-XI-a (Nitra, Slovacia), M.N.A. a prezentat comunicarea, însoţită de film documentar, "Obiceiuri, rituri şi ceremonialuri agrare-posibilităţi de valorificare muzeală", iar la al V-lea Simpozion de etnologie "Romanitatea orientală în cultura europeană" (Roma, Italia), comunicarea "Imaginea romanităţii în terminologia agrară românească" şi expoziţia foto-documentarã "Pâinea în civilizaţia românească"

În 1996, expoziţia s-a reiterat, sub genericul "La vie, la mort, le pain" la Muzeul Alimentaţiei (Alimentarium) din Vevey, Elveţia, M.N.A. reprezentând standul românesc.

Filme documentare: "Pâinea şi Cuptorul", "Pomul vieţii, Pomul mortului", "Mohu-Rituri, obiceiuri şi ceremonialuri agrare", "Lacrima Fiului Omului", "Pâinea, stare de spirit", "Povestea Caloianului" ş.a.

5. Soluţiile muzeotehnice la care au recurs muzeografii s-au pliat pe structuri inspirate din contextele etnologice tradiţionale, valorificând, în special, virtuţile spaţiilor în aer liber (vegetaţie, alei, denivelări etc.)

6. La M.N.A. s-a creat o adevărată şcoală a micilor brutari. An de an, copii de grădiniţă sau de la şcolile generale din Slobozia învaţă să modeleze şi să coacă pâine. ÎNVAŢĂ SĂ RESPECTE PÂINEA.

7. Prin modelele tradiţionale şi autentice oferite, M.N.A. a reuşit să diversifice produţia multor societăţi de panificaţie (Slobozia, Piteşti, Bucureşti ş.a.) şi a dat un impuls multor sate pentru păstrarea şi continuarea tradiţiilor legate de panificaţie.

8. M.N.A. este instituţia muzeală care a determinat, pentru prima dată în istoria României, organizarea la Bucureşti a TÂRGULUI NAŢIONAL DE PÂINE (2002, ediţia a-II-a).

9. Editarea în anul 2002 a volumului "Pâinea de neamul românesc" (autori: Viorica Croitoru-Capbun şi Răzvan Ciucă) încununează o activitate de valorificare ştiinţifică şi muzeografică indiscutabilă, desfăşurată într-un domeniu esenţial al vieţii: PÂINEA.