Muzeul National al Agriculturii - "Chihlimbarul

CHIHLIMBAR/AMBRA

Numele: provine din arabă (,,al anbar'') însemnând auriu.

Descriere: piatră foarte uşoară şi moale provenind - în Europa - din fosilizarea rãşinilor unor specii de pin în urmă cu 50-60 milioane de ani. În Mexic, Nicaragua şi Republica Dominicană provine dintr-o leguminoasă (Hymenae) din perioada terţiarã. Este de natură organică, la fel ca perla, coralul sau jaisul.

Duritate: foarte mică (1 -2,5 din 10)

Formula chimică: C10H16O

Culori: galben ca mierea, transparent sau opac, pur sau cu inserţii roşiatice, până la portocaliu. Uneori conţine bule de aer, cetină de brad, spori de muşchi, în nuanţe precum violet, negru, albastru, roşu, verde, sau chiar insecte.

Se găseşte în: zona Baltică, Polonia, Norvegia, România, Chile, China, Mexic, Spania. Culegătorii de ambră sunt mai întotdeauna agricultori, aşezaţi în preajma minelor şi interesaţi să-şi amelioreze traiul.

Avertisment: este o piatră moale, deci nu purtaţi inele cu chihlimbar la curăţenie, spălat etc. A se evita contactul cu detergenţi, cosmetice. Este solubil în alcool, benzină şi eter.

Corespondenţe specifice:

Piatră specifică zodiilor: Taur, Rac, Leu, Săgetător, Vărsător, Peşti

Talismanul norocos al: Leului şi Săgetătorului

Piatră specifică lunii: Noiembrie

Corespunde numărului: 3 (pentru cei născuţi pe 3, 12, 21 , 30)

Piatră specifică zilei de: Duminică

Piatră specifică anului: Bivolului (în zodiacul chinezesc)

Se oferă cadou la aniversarea de 10 ani (naştere sau căsătorie)

Chakre: 3

Secretele chihlimbarului, de la salbe protectoare la insule misterioase

Calităţi terapeutice

Încă din antichitate cu chihlimbarul se tratau bolile stomacului şi ale intestinului, leşinurile şi frigurile. Chihlimbarul coagulează sângele, întrerupe stările de vomă şi nu permite pătrunderea materiilor străine în stomac, contribuie la cicatrizarea rănilor de pe picioare, înlăturã slăbiciunea fizicã.

Chihlimbarul, prin prisma calităţilor sale electrostatice şi aromatice, crează în jurul său un microclimat deosebit, care umple tot spaţiul interior al locuinţei şi înlătură bacteriile. În asemenea locuinţe oamenii se pot elibera de stres şi îşi pot reface forţele.

În zona Baltică, în zilele de sărbătoare, chihlimbarul era aruncat în foc ca să se umple locuinţa cu aromă divinã. În ritualuri, chihlimbarul era folosit în locul tămâiei.

La greci chihlimbarul era numit electron, subliniind astfel caracterul lui electrostatic; la lituanieni el era numit ghintaras, fiind văzut ca un protector în faţa bolilor.

Obiecte de mare măiestrie artistică făcute din chihlimbar au fost descoperite în mormintele împăraţilor egipteni, etrusci, indieni, dar şi în Mesopotamia, Sciţia, zona Baltică, Danemarca, Anglia... El era folosit in ritualuri alături de tămâie, dar şi pentru îmbălsămare (mumificare). Din el se făceau amulete şi talismane. Se credea că gema este protectoare în faţa ochilor răi şi a blestemelor.

Odinioarã, constructorii puneau adesea chihlimbar pisat la temelia unei case pentru a o feri astfel de spiritele rele.

În Grecia antică proprietăţile electrostatice ale chihlimbarului se foloseau pentru recuperarea forţelor şi a imponderabilităţii sportivului care participa la un concurs de sărituri.

În China şi Japonia sunt foarte căutate salbele, amuletele din chihlimbar roşu (sângele dragonului). În zona Arhanghelsk, mamele sugarilor purtau o salbă, destul de grea, din chihlimbar pentru protecţia micuţului în faţa spiritelor rele. Cu cât este mai mare masa chihlimbarului, cu atât este mai mare câmpul lui energetic care îi ajută pe oameni.

Istorie, legende

Coroana din chihlimbar a Pământului este formată dintr-o pânzã care traverseazã Germania, Danemarca, regiunea Kaliningrad, Finlanda, chiar fundul Oceanului Îngheţat. La un moment dat această reţea se împarte în două ramuri: una merge în direcţia nordică, iar cealaltă către sud. Oare noi nu distrugem un oarecare sistem funcţional al Pãmântului atunci când extragem chihlimbar?

Povestea despre argonauţi (secolul al IV-lea î.e.n.) spune că un căutător din Masalia (Franţa) a înotat în Marea Nordului către malurile Angliei şi ale Scoţiei, unde Steaua Polară se afla la Zenit. Acolo, pe una dintre insule a văzut o mare cantitate de chihlimbar care ardea la fel ca un combustibil.

Insula de chihlimbar a existat într-adevăr în Marea Nordului, la 35 de kilometri de gurile râului Elba (Eridon).

Arte

Cu chihlimbar erau ornate mobila, altarele, construcţiile cu destinaţie de cult. Din el se făceau mozaicuri şi tablouri în relief, care astăzi pot fi văzute în magazinele, în casele din zona baltică. Se finisau pereţii camerelor de paradă.

În secolele XVII-XVIII din chihlimbar se făceau sculpturile madonelor, ramele bogat împodobite ale tablourilor şi oglinzilor. Obiectele de artă unicat făcute din chihlimbar se păstrează în colecţii particulare şi în multe biserici ale tuturor religiilor lumii. Capodopera artei chihlimbarului este legendara Cameră din chihlimbar, care a dispărut însă în anul 1945 în subteranele Kaliningradului.

Comuna COLŢI, de pe valea Buzăului, cuprinde istoria chihlimbarului românesc (,,rumanit'').

Scurt istoric

1578 - Mihnea Vodă şi soţia sa Neaga înzestrează biserica din Aluniş cu o uşiţă încrustată cu chihlimbar.

1829 - muscalii exploatează zăcămintele cunoscute din ţara lor.

1836 - se confecţionează portţigarete, iar praful se arde ca tămâie.

1927 - din minele din Colţi se extrag 158 kg de chihlimbar.

1929 Cu ocazia celui de-al XIV - lea Congres Internaţional al Agriculturii, Dr.Dumitru Grigorescu organizează la Istriţa o amplă expoziţie de chihlimbar (160 nuanţe de culori).

1932, Paris, o expoziţie românească uimeşte lumea. Inginerul Dumitru Grigorescu, omul de care se leagă epoca de vârf a chihlimbarului românesc (1927-1937), oferă personal reginei Angliei (Mary, soţia lui George al V-lea) un medalion de chihlimbar în care erau conservate insecte. Celebra pipă a lui Stalin a fost făcută din chihlimbarul aceluiaşi Dumitru Grigorescu.

1937, minele de la Colţi falimentează.

1937-1948, ţăranii din Colţi şi aventurieríi străini caută ,,piatra soarelui'' şi în gaură de şarpe.

1948, minele sunt închise, interzicându-se oficial şi definitiv extragerea chihlimbarului în România.

"Muzeul Chihlimbarului"

se află la Colţi şi funcţionează ca secţie a Muzeului Judeţean Buzău. Fala colecţiei (una dintre cele mai valoroase din lume), o piatră de 1,857 kg. Deşi rosturile de chihlimbar de la Colţi sunt înguste şi sărace, nicăieri nu se întâlnesc atâtea nuanţe de culori... de la negru opac la negru - verde, negru - galben, maron sidefat până la galben strălucitor.

În Expoziţia de la Slobozia

puteţi admira, pe lângă pietre şi pepite, coliere cu medalioane, cercei, inele, brelocuri, mărgele şi metanii (din Orientul Apropiat). Cu voia doamnei Viorica Nica, adevărata stăpână a comorilor de la Colţi, au fost expuse şi bijuteriile de chihlimbar "de Colţi'' care au aparţinut Eleneí Ceauşescu.

Atenţie! În "mină'' şi în "camera chihlimbarului'' (tematica şi scenografia expoziţiei - Răzvan Ciucă; grafica Nicolae Croitoru - Capbun) se intră doar stând la rând.