Diligenta

Ţinutul Secuiesc, condus oficial de cetăţeni maghiari

Primii care şi-au depus actele pentru obţinerea cetăţeniei maghiare au fost chiar şefii judeţelor din Ţinutul Secuiesc. "Sunt unguroaică de când mă ştiu", a explicat preşedintele CJ Mureş, Edita Emoke

Preşedinţii Consiliilor Judeţene din Covasna, Harghita şi Mureş, Tamas Sandor, Borboly Csaba şi Lokodi Edita Emoke şi-au depus ieri la Consulatul General al Ungariei la Miercurea Ciuc, actele pentru obţinerea cetăţeniei ungare, alături de primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad. Cei trei preşedinţi de CJ au declarat că s-au grăbit să îşi depună actele pentru obţinerea cetăţeniei ungare chiar în prima zi de lucru a noului an pentru a da un exemplu locuitorilor din Transilvania, pe care i-au îndemnat să procedeze la fel. În opinia preşedintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, acordarea cetăţeniei ungare este un drept oferit de statul ungar în beneficiul tuturor maghiarilor care trăiesc în afara graniţelor, menit să accentueze apartenenţa lor la aceeaşi naţiune. "Este un drept oferit de statul ungar şi cred că e bine să-l revendicăm încă din primele zile ale anului. Cred că pentru unificarea naţiunii (maghiare - n.r.), chiar şi a acelei părţi rămasă în afara graniţelor, obţinerea dublei cetăţenii este benefică. Asta nu înseamnă că aş dori să trăiesc în Ungaria sau copiii mei ar dori să trăiască acolo deocamdată, este un drept prin care ne putem accentua apartenenţa la aceeaşi naţiune", a spus Borboly Csaba. La rândul său, Lokodi Edita Emoke, preşedintele CJ Mures, a declarat că este "unguroaică de când se ştie" şi că cetăţenia ungară pentru care a aplicat luni reprezintă o recunoaştere a faptului că maghiarii trăiesc şi în afara Ungariei. "Avem câteva mii de înscrieri făcute, până în 10.000, ceea ce înseamnă că, dacă cineva nu are programare anterioară, nu va putea să-şi depună actele până în luna martie", a spus consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc Balogh Gyorgy.

Opinii

De câţiva ani buni, sub motivaţia aşa zisei autonomii teritoriale, UDMR-ul îi provoacă pe etnicii maghiari din România ( altfel spus oameni cumsecade şi ospitalieri, din cât i-am cunoscut de-a lungul anilor ) încercând să instituie cu sprijinul din umbră al puterii de la Budapesta un "stat în stat" după modelul Kosovo, în Transilvania.

Oare, ce-o fi vrut să spună Marko Bella când a venit cu propunerea ca la mult aşteptata revizuire a Constituţiei României să se modifice art. 1 şi să dispară denumirea de stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil? Că, vezi Doamne, ar fi sosit ceasul ca secuii să îşi facă propriile legi călcând peste litera Constituţiei, iar noul stat Ţinutul Secuiesc să fie condus de un guvernator cu statut de şef de stat?! Din păcate, acest domn care atacă voalat, dar tendenţios integritatea teritorială a poporului român, este în momentul de faţă vicepremierul României, nu al Ungariei!

Dar lucrurile nu se opresc aici. Cu gânduri mult mai "ascunse" şi extrem de periculoase, de secesiune a României, cei trei preşedinţi ai Consiliilor Judeţene Covasna, Harghita şi Mureş au declanşat deja ofensiva care are ca scop final alipirea Transilvaniei cu Ungaria.

De acum înainte, în şcolile maghiare din România, Ştefan cel Mare se va numi Nagy Istvan! Ruşine!

Cornel Armeanu