Pagina următoare

Pagina principală

de

Cornel ARMEANU

Mic Tratat Satirico-Cracic de Lexi (fleoşc) cologie

Ediţie de noapte

Se citeşte la flacăra aragazului ( departe de ochii copiilor! )

CÂNTEC DE LEAGĂN

( romanţă patriotică )

Partea-ntâia
( asta era înainte de... )

S-a scuturat frunza din vii,
De ce nu vii, de ce nu vii?
Să ne zburdălnicim prin nuci,
C-aşa mi-i dor să mai mă cuci.

Refren
Eu nu mai vin măi, cucă dragă,
Cuceşte-te... nu mai fi bleagă,
Cât mai eşti cucă cucăliţă
Şi poţi să fluturi din codiţă!

Partea-doua
( asta-i după Re... de! )

Ma mele pe pa... tu Ri?
Bella Mia, Dona Pi...
Alimui cănţur cămula,
Tulai, iulai, şapinula...

Refren
Uhăi Baden Curacao,
Tra, la, la... Şangalai Ciao!
Ura şi la gară, că vine ploaie mare de la Cluj!

Mandolinache CUCULEŢ
( poet profesionist şi chiar consacrat )

Nota Redacţiei:

Prim solist la pianul cimpoiului simfonic al Academiei de Cobze PICULINA din Insulele Capului Verde, Laureat al Festivalului "Sârba pe loc" din Bahamas, Marele Premiu "Drâmba de Aur" la Festivalul de Operă MARIUS ŢEICU din Groenlanda, Premiul Special al Juriului la Festivalul de muzică de jazz "Sofia Vicoveanca" din Hong Kong, Diploma de Onoare la Concursul de muzicuţe "Romica Puceanu" din Angola, Membru fondator al Institutului Internaţional de Tromboane din Bucharest, ROMANIA...

Din lipsă de spaţiu, ne cerem scuzele de rigoare pentru omiterea neintenţionată şi-a altor performanţe de răsunet mondial şi chiar municipal

ale mult îndrăgitului nostru alpinist.

- Hmmm... Ce drăcovenie! N-am mai cetit aşa ceva pân' acum! Pă ce limbă vorbeşti, neică? De unde-o furaşi? După sămnătură, parc' ai fi "armean"! După scriitură, nu 'ş de un' să te iau, că tătar suedez nu eşti! Acolo nu cântă cucu'! Nici din Africa de Sud nu eşti. Australian n-ai cum să fii, că nu semeni cu Mel Gibson. Sună ca-n Ali Baba şi cei patruzeci de sexy şi nu-mi place, că mă strâng nădragii... 

- Lasă, bade, că n-o fi foc. Te mai răcoreşti...

- Bă, hoţomanule, ia coboară d' acolo din nuc, că-ţi cuc diapazonul de la ţiteră de-o s-ajungi să cânţi sub sol.

- De ce mă faci hoţoman, domnule? Doar nu furai eu imigraţia americană de la norocu' Loteriei. ''Când s-o 'mpărţât norocuuu... Fost-am dus eu la uhuuu...'' De unde-atâta lucru, că eram şomer. Nici măcar o Fetească de la doaga lu' Bachus n-am apucat să giugiulesc, c' acum ţi-aş fi cântat canţoneta: ''Lume, Lumeee... Uite-aşa aş vrea să mooor... Ţine-o-aşa, nu te lăsa... Butelcuţa me.''

''Băi, fratimiu, mâncaţi-aş limba, ăstuia precis că-i lipseşte-o doagă!''

- Sigur că lipseşte, ia uite la el! Păi da' cum?! Lasă limba să se-nvârtă, că d' aia-i Poveste. Aşa că, te rog frumos matale să nu mă interpelatizezi că ţâpurăsc la 'mneata mai ceva ca Petreuşii, - de la A la Z( îîît, potaia 'naibii! ) de-or să vulcănească toate erupţiile-n ortopedia seismelor ortoepice dermografice, dermatografice şi chiar funciare. Ca morfolog metaforolog, nu mi-am făcut decât datoria. Când vorba aia nu-i dreaptă, ştii cum e... înseamnă că-i strâmbă! Că toate s-au strâmbat în vremea de azi, nu vezi?

- Ştii ce, bă, romanţule? Nu mai umbla cu strâmbe şi n-o mai întoarce ca la Ploiesti, c-ajungi pe vale, greieraş, pe vale... până-n Trivale şi te muşcă Gâscanu'.
- Da' ce-ai cu mine, H-omule? Hooo! Ajunge! Lasă-mă să mă concentrez. Nu mai m-apostrofa. Apostrofu' se pune şi el acolo unde trebuie, nu aşa... de-a ''lutu-i'' pomana. Lutu' e-al mortului şi ţuica e-a omului. Că dup' o lună jumate vine parastasul de şase săptămâni şi te inviţi singur la umbra răposatului să mai căzăneşti o ţuicărie, ca să-i fie ţărâna uşoară pân' la pomenirea de şase luni ce-o să pice-n aceeaşi zi cu Gramatica limbii latine. Noroc cu Ovidius Publius Naso care-a tradus-o 'n altă limbă în timp ce se afla-n concediu de creaţie la mogoşoaia surghiunitului Tomis din Pontul Euxin, că era unul singur. Acum sunt mai multe ''poante'': Tomis 1, Tomis 2 şi alte "galaţiuri". Că d-aia zic: de n-ar fi fost Ovidiu, habar n-ai fi avut de limba română şi-ai fi vorbit acum o altă buerebistă de orăştie barbară. Deci, una e să pui punct şi virgulă şi alta e să pui punct după căciulă, că altfel ajungi între paranteze de nu te mai recunoaşte nimeni în nici un domeniu, nici măcar în Domeniul Opiniei Publice, - colţ cu taraba lu' Făsulică Băicoi ce vinde seminţe de frişcă la pachet, dacă tot e să vorbim între ''ghilimele''.