Pagina poetului Constantin BOJESCU

Cel mai iubit poet din Botoşani

Poetul Constantin BOJESCU, din Botoşani, spulberă clişeul clasic al poetului galben de foame şi veşnic răscolit, pe sub sălcii, de melancolii fecunde. Cu o generoasă pereche de fălci, înalt până la chelia impozantă, tot timpul pus la patru ace şi sudat organic de o geantă diplomat, siameză, el e imaginea persuasivă a bunăstării şi a unei neînfrânte pofte de viaţă. A debutat târziu, cu un ravisant volum: "Kilometrul Zero". O apariţie oarecum inutilă, fiindcă aproape tot ce a scris Constantin Bojescu a intrat în folclor. În Botoşani se vorbeşte în versurile lui. Care poet nu şi-ar fi dorit acest nobil anonimat? Autorul, care în viaţa prea de tot civilă a făcut toate meseriile (de la director de ziar, la şef de depozit sau neguţător de porci), în prezent este agent de ordine în piaţa centrală, cu ochii pe castraveţi, înfruntă tragic şi antipoetic tranziţia.

Viorel ILIŞOI - Cotidianul "Naţional" - 28 decembrie, 2002

(pentru a citi tot textul, Apăsaţi aici...)

De ce n-are Ticuţă cravată...

"...Aşa cum m-a prelucrat pe mine Viorel Fieraru, că dacă-l prind, îl jupoi. Ştii ce mi-a făcut tâlharu', ca un bandit ce era? A intrat noaptea peste mine, unde domiciliam temporar şi flotant de bună voie, ca invitat de onoare cu Costică Bojescu, poet mare... Costică, bre, nu terchea-berchea ăla de Fieraru. Da, la Băile Herculane, ce te miri aşa? Şi-a şmanglit cravata şi cămaşa lu' Ticuţă şi pe mine m-a lăsat în ăla gol, că mi-a luat şi premiul de-o mie de lei, cu pantaloni cu tot şi-acum nu mai avem nici un fel de identitate, că-mi şterpelise şi buletinu'. Poţi să-ţi dai seama în ce hal arătam? Ticuţă arăta ca un boxior după un knock out cu Muhammad Ali ce i-l KO-ise Casius Clay după o secundă şi-un sfert, înaintea primei runde de deschidere, la vreo şase minute după bătaia celui de-al treilea gong. Iar eu arătam ca un cocostârc ce tocmai aterizase după un lung zbor migrator din Madagascar. Abia după ce-a venit miliţionerul şi i-am dat toate semnalmentele, ne-am dat seama că numai el putea fi. Şi mai zicea că-i fotbalist, potaia naibii, când ne invitase la o cafea sub statuia lui Hercules şi ne tratase c-un coniac de Jamaica. Zicea că e fundaş şi noi l-am crezut pe cuvânt..."

(Fragment dintr-un text din "Amintirile" lui Cornel ARMEANU)

Web Site creat şi îngrijit de Cornel Armeanu, webmaster (membru al Asociaţiei Internaţionale a Webmasterilor)

Proudly hosted by DILIGENŢA.COM